Home Prezentare cursuri Echipa noastra Ghid consiliere Despre noi Contact Anunturi  
 
 
IGIENA SI SIGURANTA ALIMENTARÃ – ADITIVI ALIMENTARI
Lungu Monica

Din timpuri strãvechi oamenii au adãugat în alimente diverse substante chimice în scopul îmbunãtãtirii caracteristicilor acestora.
Cu toate cã materiile prime din care se obtin produsele alimentare, nu contin (sau nu ar trebui sã continã substante strãine), pe parcursul procesãrii acestora, un numãr variabil de aditivi alimentari sunt utilizati.

Perfectionarea procedeelor tehnologice de prelucrare a alimentelor a condus la folosirea unui numãr din ce în ce mai mare de aditivi alimentari.
La ora actualã, în industria alimentarã se folosesc mai mult de 2500 de aditivi alimentari pentru a produce efecte dorite în alimente pe parcursul  prelucrãrii si ulterior pe timpul manipulãrilor si depozitãrii lor. Utilizarea aditivilor alimentari, desi acceptatã în practicã, nu a fost si nu este lipsitã de controverse.

Aditivii alimentari au fost folositi în prepararea si pãstrarea alimentelor încã din cele mai vechi timpuri. Însã, în ultimul secol, odatã cu dezvoltarea fãrã precedent a industriei alimentare, ei au cãpãtat un rol primordial în procesarea alimentelor. Datoritã cererii foarte mari de produse alimentare prelucrate, a crescut si cererea de substante care sã faciliteze prelucrarea materiei prime, conservarea pe o perioadã mai mare de timp a produselor alimentare, etc. Din aceastã cauzã substantele naturale, folosite pânã atunci, au fost înlocuite cu substante sintetice, mai usor de produs si deci mai ieftine.

Anumiti aditivi alimentari au fost folositi cu mii de ani în urmã, de cãtre greci, egipteni si alte popoare antice, deoarece pãstrarea alimentelor pe perioade mai îndelungate de timp a fost întotdeauna o necesitate. Alãturi de sare, salpetrul (de Chile = nitratul de sodiu; de India = nitratul de potasiu; silitra) a fost mereu utilizat pentru conservarea produselor din carne, iar coloranti de tipul carmazului se utilizau pentru prepararea unor alimente aspectuoase.

Unii aditivi alimentari sunt obtinuti din surse naturale, cum ar fi soia, porumbul sau sfecla rosie. Alti aditivi nu existã în naturã si trebuie obtinuti prin sintezã chimicã. Prezenta aditivilor alimentari în compozitia produselor alimentare procesate, fie cã sunt din surse naturale sau obtinuti prin sintezã, este supusã legislatiei în vigoare, care stabileste cantitãtile permise conform normelor de sigurantã.

În tara noastrã sunt admisi aproximativ 200 de aditivi alimentari. Legislatia în vigoare în România precizeazã lista aditivilor admisi spre a fi utilizati în industria alimentarã, cu mentionarea alimentelor în care pot fi folositi si a dozei maxime admise. 
Aditivii alimentari, notati cu litera E – datoritã alinierii la normele Uniunii Europene – sunt continuti în majoritatea produselor alimentare. Utilitatea acestor aditivi alimentari este cã ei mentin calitatea si siguranta produselor o perioada mai mare de timp, mentin sau îmbunãtãtesc gustul produselor, asigurã controlul aciditãtii si alcalinitãtii produselor, mentin consistenta produselor, de asemenea mai mentin aroma sau culoarea produselor alimentare.

În absenta acestora, populatia nu ar mai cumpãra cu plãcere foarte multe produse uzuale: bãuturi rãcoritoare, produse de patisserie si cofetãrie, bomboane de tot felul, gemuri, marmalade, mezeluri, multe preparate culinare realizate în unitãtile de alimentatie publicã.
Oamenii de stiintã afirmã cã, în cantitãti mici , consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. De aceea  normele pentru utilizarea aditivilor alimentari prevãd  cantitãtile maxime de substantã care pot fi folosite în diversele categorii de produse alimentare.

Totusi, pentru a preveni eventualele pericole Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeanã au interzis o parte din E-uri. tãrile Uniunii Europene fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari, scopul fiind siguranta alimentarã a consumatorilor.
Cursul  îsi propune o analiza calitativã a aditivilor alimentari,  tratând obiectiv atât  importanta utilizãrii cât si efectele nedorite ale acestor substante controversate
<< inapoi la Cursuri

 
   
 
   Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
 Întreaga raspundere asupra corectitudinii si coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.
 Pentru informaţii despre celelalte programe finanţate de UE in Romania, vă invităm să vizitaţi adresa web a Centrului de Informare al Comisiei în România.
 
   
Webdesign Arad, Promovare Google